M-a distrat maxim o ştire pe care am văzut-o astăzi, pe CNN. Apropo de strategii şi metode de promovare în timpul campaniei electorale (despre care am vorbit un pic şi aici) – de data asta nu mai avem accidente rutiere, ci copilaşi pe YouTube.
Reportajul celor de la CNN este foarte haios, dar până la urmă ţinteşte destul de bine, din punct de vedere emoţional, cetăţenii americani.
Şi, până la urmă, ştirea îi aduce audienţă şi vizibilitate şi mai mare lui Barack Obama. Ştiţi… în se desfăşoară bătălia pentru Preşedenţie, avându-i ca favoriţi pe Barack Obama şi Hillary Clinton. Pe 4 Noiembrie 2008 se va alege noul Preşedinte al Statelor Unite ale Americii.
Reportajul arată cum şi copilaşii, mai exact nou-născuţii, pot deveni „instrumente” de promovare a unui candidat, în acest caz Barack Obama. Bebelul cu care se începe reportajul e cel mai tare, după părerea mea!
Gata… s-a terminat perioada în care politicienii erau puşi să ia în braţe şi să pupe copiii. Astăzi, îmbrăcăm copiii în haine cu sigla/logo-ul candidatului pe care îl susţinem şi îi învăţăm să îi pronunţe numele astfel încât, atunci când îi vom filma întrebându-i „Tu cu cine vrei să votezi?”, aceştia să strige numele candidatului.
În cazul lui Obama, l-aş sfătui să-i mulţumească tatălui pentru numele de familie pe care i l-a dat. Babbling-ul copiiilor aduce foarte mult cu numele lui Obama… d-aia sunt micuţii atât de încântaţi de el! Ori asta, ori au părinţi prea plictisiţi, care nu mai ştiu cum să-şi tâmpească plozii pentru (sau nu) bani sau 5 minute de celebritate!
Şi mai jos, imnul copiilor-susţinători ai lui Barack Obama (că pe Obama Girl o ştie toată lumea):
Concluzie încă nedefinită: Avem accidente rutiere, avem video-uri pe YouTube cu copilaşi… aici să se oprească strategiile electorale? Oricum… spor la voturi şi….. TU cu cine votezi?
Nu mai fusesem de ceva vreme la cinema. Aşa că…. acum 2 zile am ales Movieplex Cinema (Plaza România). Eram cu EL, cu fratele meu şi cu prietena lui. Stăteam cu toţii în cumpănă: să fie „Jumper” – să fie „10.000 B.C.” – să fie „Saw IV”?!?! *what to do, what to do*La „Jumper”, dar mai ales la „Saw IV” vroia să meargă EL. Dap, ştiu, e sadic… şi îi place să-şi „automutileze” ochiii cu imaginile alea monstruoase! Pentru că eram 3 la 1, am decis să mergem la „10.000 B.C.”. Nu zic „mare greşeală”, dar nici prea departe de această expresie nu mă aflu cu părerea!
Văzusem cu toţii trailerul de pe CineMagia, în care erau incluse şi nişte comentarii ale regizorului. Ne-au plăcut fazele cu mamuţii, cu tigrul şi încă câteva. Părea interesant. Iar săracul regizor se văita că i-au trebuit „10 din 15 ani ca să poată face acest film, pentru că atâta timp i-a luat să perfecţioneze calitatea efectelor vizuale”. Am zis că mergem!
Observ cu stupoare cât de repede se pot schimba tacticile de promovare electorală.
– Au fost flyere (sau fluturaşi) împărţite pe stradă de către Tineretul de prin diverse Partide; flyere lăsate în cutiile poştale ale blocurilor; etc.
- Au fost afişe răspândite prin tot oraşul. Feţe lipite unele peste celelalte care, din cauza ploilor sau a altor factor externi, se exfoliau şi dădeau naştere unor monştri „umani” (cu buzele unuia dintre candidaţi, ochii altuia şi nasul unui de-al treilea candidat, cu combinaţii de slogane şi sigle de partid).
- Au fost campanii pe TV, Radio şi în Presa scrisă. Talk-show-uri, interviuri, spaţii publicitare, advertoriale, spoturi, fabricarea de ştiri/de evenimente, etc.
- Au fost organizări de evenimente, sponsorizări şi susţineri ale unor proiecte, implicări în acţiuni diverse (de caritate, de strângere de fonduri, de sprijinire a „X” lucru, etc.).
- Au fost lansări de bloguri ale politicienilor. Astfel, cică omul politic se apropia de oameni (în special de tineret), prin tratarea unor teme din punct de vedere „personal” (deci nu în numele partidului), de mule ori aceste teme fiind din afara sferei politice.
Toate aceste metode de promovare politică au existat şi se desfăşoară în continuare. Astea şi probabil că multe altele!
Dar metoda de promovare pe care am depistat-o de curând, pe cuvânt că n-am mai întâlnit-o până acum niciunde! Read the rest of this entry »