Am vrut să onorez leapşa Tomatei cu Scufiţă într-un post separat, pentru că tratează o temă la care pur şi simplu sunt sensibilă! Chiar şi Tomata a motivat bine de ce m-a ales pe mine: „Şi, pentru că o ştiu îndrăgostită, îi dau leapşa lui Bibishor” 
Deci… Andreea şi cu Leapşa ei mă pun să descriu cam cum ar fi iubitul meu ideal. Îmi aduc aminte cum în copilărie fiecare dintre prietenele mele era fană a vreunei formaţii muzicale (majoritatea erau fane Backstreet Boys, East-17 sau Take That) şi toate erau în stare să-mi descrie în amănunt cum ar trebui să arate prietenii lor sau, mă rog, prinţii lor. Şi eu eram fană a celor de la *N Sync, dar mă simţeam prost deoarece eu eram singura care nu ştia exact ce culoare trebuie să aibă ochii prinţului meu, dacă să fie înalt sau nu, dacă trebuie să aibă părul creţ sau întins şi ce culoare să aibă acesta. De-a lungul celor aproape 22 de ani (ah… mai e puţin – în martie îi împlinesc de viaţă, mi-au plăcut diverse tipuri de băieţi, mulţi având poate în comun doar zodia şi, cu siguranţă, sexul masculin )
Încerc să zic că nu ştiu cum ar arăta prinţul meu ideal! Şi nici nu mă strofoc să-i fac o descriere prea amănunţită. Consider că mi-am găsit prinţul potrivit! Nu este perfect – dacă ar fi, probabil că relaţia noastră ar fi şi ea perfectă şi cu siguranţă nu ar dura. Dar EL - prinţul meu real – îmi satisface toate dorinţele şi preferinţele! E potrivit pentru mine, e idealul meu REAL! Pe EL îl am în vise, pe EL îl port în suflet… cu EL eu sunt.
Dacă vrei Tomatito, îţi pot spune, de exemplu, cam ce NU aş accepta la un iubit. Iar absenţa acestor lucruri pe care ţi le voi scrie mai jos, îmi transformă iubitul în prinţul de mult dorit!
- NU aş accepta să fiu cu o persoană cu care nu am absolut nimic în comun, implicit cu care nu aş avea ce să discut!
- NU aş vrea să fiu cu o persoană care să nu ştie cum să mă facă să râd, să zâmbesc, să mă emoţionez!
- NU aş accepta să fiu iubita unui tip care nu mă respectă, nu mă apreciază pentru ceea ce sunt şi nu mă acceptă aşa cum sunt!
- NU aş vrea să fiu împreună cu un tip care să fie în permanenţă serios, morocănos, canalizat numai pe un singur drum, care pierde esenţa vieţii, care să nu ştie sau să nu vrea să se distreze!
- NU aş vrea să fiu cu un tip care nu ştie să se bucure de lucrurile mărunte ale vieţii, alea care contează enorm!
- NU aş vrea să fiu cu un tip care nu se îngrijeşte, care nu ştie cum să se îmbrace adecvat, în funcţie de ocazie, care nu are maniere şi nu ştie să se poarte în societate!
- NU aş vrea să fiu cu un tip care nu încearcă să socializeze cu prietenii mei (să se integreze în grup).
- NU aş accepta să fiu cu un tip care “mă ţine sechestrată în casă”, nu mă integrează în grupul său, nu vrea să se afişeze cu mine în public (mai ales în grupul lui de prieteni).
- Desigur… tot ce depăşeşte limita bunului simţ (violenţă verbală, fizică, etc.)…. SE EXCLUD DIN START! Astfel de oameni, care molestează verbal/fizic femeile ar trebui băgaţi în puşcării şi lăsaţi pe mâna „domnişoarelor” din penitenciar…. PENTRU TOATĂ VIAŢA!
Lista de „Nu aş accepta/Nu aş vrea/Nu mi-ar plăcea” poate continua şi chiar continuă… Probabil că am să o mai completez, dar eu cred că s-a înţeles ideea.
Iubitul meu ideal există! E un paradox probabil, dar ăsta-i adevărul. Face parte din viaţa mea acum şi sunt cât se poate de fericită! Desigur că mi-ar plăcea să schimbăm anumite lucruri pentru a face relaţia să meargă mai bine, dar asta nu înseamnă că nu îl iubesc sau că nu îl consider potrivit pentru mine. Din contră, în multe dintre comportamentele sale mă regăsesc. Şi asta mă face să cred că avem lucruri în comun, că suntem pe aceeaşi lungime de undă.
Iubitul meu ideal este REAL şi mă atrage şi mă stimulează din toate punctele de vedere. Inima îmi bate mai tare de fiecare dată când îl simt aproape… e ceea ce nici măcar nu m-am gândit că trăi vreodată!
Cam astea ar fi… Se pare că nu am scris atât de mult precum am crezut şi am afirmat. Cred că mi-a pierit un pic inspiraţia. Dar nu mă îngrijorez. Am scris destul despre EL. Şi, Slavă Domnului, mai am destuuuuuuuule ocazii!!! 
Leapşa porneşte mai departe către SeaInMyEyes (şi ştiu de ce i-o pasez ei.. ca să o tachinez un pic ).
Sursa poză
Publicat de bibishor 
Acum îmi trec prin minte imagini şi gânduri legate de o mare sau de un ocean cu apa de un albastru-verzui clar, limpede, liniştită, curată şi caldă; de o plajă întinsă; de un nisip fin, fierbinte şi strălucitor; de loţiuni de corp cu grad de protecţie solară ridicat; de o insulă unde ziua este pustiu şi mă pot pierde în lumea mea, alături de EL, fără să ne deranjeze cineva – dar o insulă unde noaptea veghează forfota din cluburi, distracţie, băutură, dans, distracţie, băutură, dans şi tot aşa până se apropie ziua, din nou, şi îţi reîncarci bateriile pentru o nouă seară ce va veni, făcând toate activităţile care îţi sunt dragi. Ah, să nu uit…. noaptea e musai să fie călduroasă, cu uşoare adieri de vânt, cu cer senin şi cu stele mii şi mii, cât să nu le poţi cuprinde pe toate dintr-o singură privire.
Dar poate mă gândesc la toate astea pentru că, într-un fel, mi s-a cam luat de frigul din capitală. Oricum, cel puţin o vacanţă trebuie să îmi petrec în stilul ăsta! 
Publicat de bibishor 
). Nu vreau să-i spun pe nume! Îl las să fie Prinţul Misterios. E subiectul meu de basm. E personajul principal al poveştii mele – Trebuie diferenţiat de ceilalţi! Are un statut important în inima mea, în viaţa mea, în sufletul meu şi în mintea mea! Apropo… 
Publicat de bibishor 
